Respectul pentru femei cel prost inteles

Ideea postului e pornita de la Roxana, care se intreba “de ce nu mai respecta barbatul femeia?“.

OK, ca barbatii nu respecta femeia stim, doar nu avem exemple care sa infirme teoria, dar acel “de ce” face toti banii.

Masculii forte, loviti in moalele fiintei lor de o intrebare atat de impertinenta au raspuns invariabil: “caoe, vezi, tu ai vrut egalitate, asa ca egalitate iti dau, ‘tu-ti pastele ma-tii de proasta”. Poate intr-o usoar alta forma, dar ideea ramane neschimbata: Egalitatea inseamna automat lipsa de respect si injurii adresate femeii.

Hmm, da? Asta ma face sa intreb, retoric, desigur: oare barbatii aia care vad egalitatea intre sexe ca scuza suprema pentru magarii au fost agresati copii fiind? Au fost alintati cu “fa, proasto”? Cineva si-a batut joc de ei sau de asteptarile lor in asa hal? Mai mult ca sigur, altfel nu s-ar exprima sau comporta asa.

Mi-e greu sa cred ca ne-am tampit dintr-o data cu totii si habar nu mai avem ce e ala respect. Sa ai respect pentru o persoana inseamna printre altele sa te comporti conform asteptarilor sale, conform cerintelor sale.

Ce dispretuiesc barbatii (luam o chestie la intamplare): sa fie mangaiati pe fund de catre alti barbati. Ce dispretuiesc femeile (nu luat la intamplare, ci in primul rand): sa fie injurate. Daca barbatii se respecta intre ei si-si indeplinesc reciproc dorinte d’astea simple, de ce nu ar putea respecta si dorintele femeilor, care in definitiv nici nu sunt prea multe, daca stam sa le comparam, tot respect s-ar numi si nu ar leza nimanui din barbatie.

Dar nu, barbatii se simt mai barbati daca injura femeile si le dispretuiesc. Injuriile intre barbati sunt un nimic fata de injuriile unui barbat adresate unei femei.

Sincer, barbatii care nu stiu sa se comporte cu o femeie sunt mai rai decat femeile de care rad in bancurile misogine pe care le spun. Barbatii aia nu sunt prosti, sunt fix “proaste”.

eu nu mai plang

Se spune ca n-a murit nimeni din dragoste. Sau din lipsa ei. Eu nu cred asta. Cred ca durerea pe care ti-o da iubirea, sau mai grav, lipsa ei, este una dintre cele mai insuportabile dureri posibile. Poti sa te anestezieze si sa te spintece pe bucatele, chiar si sa iti scoata inima din piept si tu sa nu simti nicio durere, dar oricate anestezii ai face, oricate medicamente ai lua, daca te doare sufletul, simti in fiecare bucatica din corp.

Am plecat de la birou cu o durere acuta Era fizica, o simteam. Dar nici macar asta nu putea sa imi distraga atentia de la durerea ce o simteam in tot corpul. Ca un gol in tot trupul, cu furnicaturi pe sira spinarii si cu ace in calcaie. Ma durea sufletul. Am oftat si mi-am urmat ritualul de ajuns acasa.

mergeam cu ochelarii de soare la ochi ca sa nu imi vada ochii inlacrimati . Nu ma gandeam la nimic si daca m-ar fi intrebat cineva de ce plang, n-as fi stiut sa ii spun de ce. Dar plangeam. Simteam o durere groznica undeva in tot corpul si credeam cu tarie ca am o mie de motive sa plang. Imi zaresc mobilul si vad ca are lumina aprinsa. Raspund surprinsa si vocea unui om care ma cunoaste foarte bine imi spune: tocmai am trecut pe langa tine, ai doua motive sa mergi cu ochelarii la ochi pe vremea asta: ori plangi, ori plangi cu adevarat!

Si m-a trosnit si mai tare plansul. Nu mai plange scumpo, esti tot ce si-ar dori un barbat, esti tot ce imi doresc si eu, si tu pierzi timpul cu toti prostii! E pacat de ochii aia sa ii inlacrimezi de fiecare data cand te enerveaza un prost.

De cativa ani un singur om m-a facut sa plang. De asta plang. Pentru ca trec prin viata fara sa mai simt. Ce rezolv ca am parte de senzatii tari atunci cand iubirea mi-e interzisa, daca acum cand poate fi a mea, bat in retragere??! Stii... eu cred ca nu mai am suflet.

Ba ai. Dar e in pauza sufletul tau, scumpa mea. L-ai epuizat, ai iubit pana l-ai terminat. Si acum se incarca si el. Nu mai plange. Hai bem un suc? Ne descarcam nervii?

Nu pot. Am o intalnire.

Si te duci plansa?

Nu. Nu mai am suflet. O sa imi sterg lacrimile si zambetul meu stralucitor o sa le distraga atentia de la ochii mei tristi si de la buzele mele uscate. Nu vrei sa ne intalnim diseara?

Nu. Nu pot fi scaparea ta de fiecare data cand ti-e frica. Te iubesc, enorm chiar, dar nu pot sa te sarut si sa stiu ca esti a mea doar pentru 5 minute.

Doar 5 minute!? Ai dreptate iubire... pentru 5 minute, nici nu ma dau jos din masina!

Te iubesc nebunoooo sa ai o zi superba! Si nu mai plange!

Nu mai plang. Si chiar nu am mai plans. Mi-am sters lacrimile si mi-am retusat machiajul. Mi-am exersat zambetul fals si fatal in oglinda si am coborat.

Buna seara. pentru inceput...

Eu nu mai plang. Sufletul meu e in pauza. Are nevoie sa se incarce. Cu iubire probabil. Caci acum e plin cu sarcasm si cinism. Eu nu mai plang, pentru ca lacrimile sunt sarate si imi usuca tenul. Eu nu mai plang, pentru ca rimelul imi afecteaza ochii. Eu nu mai plang! Pentru ca nu mai am pentru cine...

"Dineu cu prosti"

...este piesa de teatru pe care am vazut-o aseara la National in regia lui Ion Caramitru (si el in sala ca spectator ).Este o comedie in care Hoartiu Malaiele (si restul actorilor) valorifica la maxim textul lui Francis Veber....text care ne prezinta o micuta poveste a unor prieteni destul de cinici si aroganti incat sa-si permita ideea unui concurs saptamanal....o cina la care fiecare participant sa isi aduca"prostul"lui..... E o competitie acerba pentru ca "prostul" aproape perfect e destul de greu de gasit....si asta face lucrurile si mai palpitante....De data aceasta unul dintre participatii la cina este retinut acasa din cauza unei probleme de sanatate si confruntarea cu "prostul" lui are loc fara aportul grupului de prieteni.... Situatii hazoase....multe si absolut minunat conturate de catre actori....concluzia? Ca si in viata ajungi sa te intrebi....cine este,cu adevarat,prostul?Mergeti sa aplaudati si voi spectacolul....Bravo!!

"Dineu cu prosti"

...este piesa de teatru pe care am vazut-o aseara la National in regia lui Ion Caramitru (si el in sala ca spectator ).Este o comedie in care Hoartiu Malaiele (si restul actorilor) valorifica la maxim textul lui Francis Veber....text care ne prezinta o micuta poveste a unor prieteni destul de cinici si aroganti incat sa-si permita ideea unui concurs saptamanal....o cina la care fiecare participant sa isi aduca"prostul"lui..... E o competitie acerba pentru ca "prostul" aproape perfect e destul de greu de gasit....si asta face lucrurile si mai palpitante....De data aceasta unul dintre participatii la cina este retinut acasa din cauza unei probleme de sanatate si confruntarea cu "prostul" lui are loc fara aportul grupului de prieteni.... Situatii hazoase....multe si absolut minunat conturate de catre actori....concluzia? Ca si in viata ajungi sa te intrebi....cine este,cu adevarat,prostul?Mergeti sa aplaudati si voi spectacolul....Bravo!!

Banii nu pot cumpara dragostea, dar o pot face sa dispara

Ai simtit vreodata ca barbatul de langa tine te poate vinde oricand la orice colt pentru o suma de bani?....nu vorbim despre proxenti,vorbim despre oameni a caror sete de bani e mult mai ampla decat orice sentiment ar putea natura umana sa ii ofere,ei bine...am am simtit asta si ma usturat
m am lovit de o relatie de 10 ani de zile,in care juram ca omul ma iubeste,ca banii sunt o problema dar nu una atat de mare,atat timp cat nici eu nici el nu ii aveam lucrurile se astern calm,numai ca.......nu ma vandut pentru bani ,mi a vabdut sentimentele pentru femei care ii ofereau distractie

Cum sa fii amanta naiva si perfecta a unui barbat casatorit

Secretele amantei perfecte? Sunt cateva, nu multe. Din auzite, din probarea ei de catre altele, din imitatie, din experimentare, din exagerare, din stirile de la ora 5, de la emisiunile cu audienta maxima, din ziarele pline ochi cu pataniile lui nea Ion si tanti Jani, aproape oricine in afara de amanta in sine ti le poate spune. Pana si eu. Am citit si rascitit despre amante nesimtite si bieti barbati nevinovati, soti exemplari si tati model care cad cu usurinta in plase tesute mai ceva ca in telenovele de cate o usuratica cu obraz gros si buzunar subtire. Aprob, nu comentez. Barbatii sunt toante si femeile magari. Ce construieste si deconstruieste omul cu mana lui, toti ceilalti pot sa critice. Cum te comporti, asa esti judecat sau, in cazuri mai grele, tras la raspundere. Pentru cele care se gandesc ca a fi amanta unui barbat insurat este un lucru incitant, meritand a fi incercat pentru senzatiile inedite, nu am nicio noutate. Nu este.

Sa revenim la stana noastra. Cum sa fii amanta perfecta a unui barbat casatorit, prada mult ravnita a oricarui barbat ce are o alta femeie-prada acasa? In primul rand, tu amanta trebuie sa inchizi ochii cand el te insala cu sotia. In al doilea rand, trebuie sa fii naiva si prostuta rau sa crezi ca nu te intereseaza statutul sau civil si sa vezi ploaie de stele si ninsoare cu flori in locul unei priviri care evita sa-ti dea un raspuns ferm sau o confesiune cat de cat sincera. In al treilea rand, trebuie sa fii cu mult prea tolomaca si sa te consolezi cu faptul ca daca nu aflai (ca e casatorit bineinteles!), tot amanta ramaneai.

Sunt cateva tipuri de amante: amanta de profesie, amanta din prostie si credulitate, amanta care invoca iubirea si sustine ca e oarba din cauza ei, amanta care blestema destinul si felul in care acesta s-a jucat cu imprejurarile, amanta care tace si accepta, amanta fericita cu tot cu nefericirea adusa de acest statut, amanta care plange in orice colt neplans de strada visand ca o sa ajunga odata si odata sotie.

Una peste altele, pentru o parte din aceste categorii de amante, mai exista si alte cateva mici secrete. Total insignifiante... si le poti sari mai gratios ca o gazela sau ocoli mai ceva ca o nevasta. In ordine absolut aleatorie, acestea ar cam fi: sa nu iti pese de spumele si aversiunile lumii, sa fii fidela celui care nu iti este fidel nici macar cu gandul, ever sa nu vrei sa stii mai multe despre el decat ceea ce domnia sa vrea sa iti ofere, sa comiti orice pacat exceptand pe cel al curiozitatii si al tragerii de limba, sa fii de doua ori mai deschisa experientelor sexuale, tandreturilor sau lipsei lor decat nevasta, de trei ori mai odihnita decat aceasta ca sa-i asculti problemele, zambitoare nu 24 de ore din 24, dar 60 de minute din ora pe care si-o petrece cu tine, sa ai de patru ori mai mult timp sa te faci frumoasa, sa nu uiti sa torni picatura de parfum, sa vizitezi saloanele de infrumusetare daca nu zilnic, atunci o data la sapte zile, sa nu treci peste cremuitul si epilatul pielii nici in zilele tale cele mai proaste si lipsite de chef, sa iei de buna tot ceea ce ti spune, sa fii usuratica cu el, dar in banca ta si rezervata cu altii, sa fii matura ca nu are in niciun caz nevoie de copilarisme si isterii (pe astea i le ofera familia), sa joci bine jocul inocentei care il vede pe Fat-Frumos in lupul cel rau, sa te obisnuiesti cu ideea ca aventura voastra se intampla intotdeauna numai si numai din vina ta, niciodata a lui.

« This may hurt alittle, but it`s something you`ll get used to... »

…Mai mult, si totodata mai putin decat m-ai iubit tu pe mine.

Nu o sa uit niciodata ziua in care ti-am spus adevarul. Ziua in care mi-am luat imaginea de perfectiune din mintea ta si am rupt-o in bucati. Ah, nu mi-am dat niciodata seama cat de mult te-am ranit!

Cat ai incercat sa uiti acea zi… dar m-ai pedepsit pentru ea de atatea ori. Nu am vrut sa vad niciodata durerea ce ti-o provocam, si cat de bine o ascundeai adanc in tine. Ah, dragul meu, dar idealul tau feminin este atat de gresit! Iar eu seman atat de mult cu el.

Ma intreb: ce simteai cand te atingeam? Cum reuseai sa ascunzi atat de bine durerea? Si cat de bine reuseam sa port masca inocentei, sa te sarut si sa pretind ca totul este OK!

Cand te uitai in ochii mei si-mi prindeai capul in maini, cand buzele tale apasau puternic pe ale mele, cand lasam sa-mi scape un geamat de placere… Aceea era clipa in care iti simteam cel mai puternic pasiunea, si clipa in care, cu timpul, am inceput sa-ti simt ura.

Iubire si ura… Sex si razboi. Am jucat amandoi acest joc atat de mult pana ce, inevitabil, amandoi am pierdut…

Dar jocul nu s-a terminat inca.